Organizațiile simt astăzi nevoia abordării prospective pentru că se regăsesc deseori în cel puțin una din situațiile următoare: în structura internă, coexistența unor viziuni heterogene sau chiar contradictorii asupra viitorului dă naștere unor orientări și acțiuni incoerente între diferitele servicii și slăbește eficacitatea organizației; contextul extern evoluează într-un ritm foarte rapid și personalul organizației nu reușește să își actualizeze percepțiile și cunoașterea necesară.

În particular, prospectiva este un demers din ce în ce mai utilizat de actorii preocupați de dezvoltarea durabilă. Afinitatea între abordarea prospectivă și dezvoltarea durabilă este firească, ambele demersuri fiind preocupate de viitor și în special de evoluțiile pe termen lung.

PRINCIPIILE PROSPECTIVEI

Principiile prospectivei sunt „să vezi departe, să vezi larg și să analizezi adânc” (Berger, 1958).

Pe baza acestor trei principii, prospectiva construiește o viziune:

• pe termen lung – care transcende orizontul tendințelor care pot fi extrapolate din prezent;
• holistică – care integrează interdependențele complexe între numeroase fenomene;
• a fenomenelor mai puțin aparente – premisa prospectivei este că deseori factorii care determină schimbarea nu se regăsesc în „tendințele grele”, cele mai aparente, ci trebuie discernuți în „semnalele slabe”, mai puțin vizibile (dar care pot determina noile tendințe grele din viitor).

Aceste principii fac din gândirea prospectivă o metodă de sinteză. Sinteza este utilă pentru că „adevărurile parțiale sunt uneori mai nocive decât erorile” (Berger, 1958).

PROSPECTIVĂ VS. PREVIZIUNE

Comparația cu previziunea scoate în evidență specificitatea prospectivei.

O previziune se realizează pe baza unui număr restrâns de variabile, cantitative și observabile. Scopul său este să prevadă evoluţia unui fenomen specific (de exemplu, creșterea demografică).

Prospectiva încearcă să ia în considerare o paletă cât mai largă de variabile, cantitative dar și calitative (precum reprezentările sociale, intențiile actorilor etc.). De asemenea, ea utilizează raționamente ipotetice (de tipul „dacă, atunci”), deci nu folosește doar variabile observabile. Scopul prospectivei este să elaboreze „scenarii” posibileprivind evoluţia unei realităţi complexe determinată de numeroase fenomene (de exemplu, schimbările sistemului climatic).

Pe plan practic, relația între prospectivă și previziune este de complementaritate. Previziunea trebuie folosită atunci când se dețin date cuantificabile, obiective și accesibile. Prospectiva trebuie folosită dincolo de previziunile realizate, pentru a integra în analiza variabilele calitative pe care previziunea nu le ia în considerare datorită cadrului său metodologic foarte restrictiv.

CUM UTILIZĂM PROSPECTIVA

Ca metodă formală, prospectiva este utilizată de o instituție (organizație internațională, minister, administrație publică, companie, şcoală etc.) în scopul planificării strategice. Un demers de planificare complet începe cu acest tip de planificare, care se situează în amonte de planificarea operaţională.

Planificarea strategică permite unei instituții să își definească misiunea pe termen lung (valorile, principiile de acțiune, obiectivele generale), iar planificarea operațională să își gestioneze proiectele și programele pe termen scurt și mediu (obiective specifice, rezultate, activități, buget).

Rolul gândirii prospective este anticiparea transformărilor posibile din viitor – pentru a le exploata pe cele favorabile și a le evita pe cele nefaste. Deci gândim prospectiv atunci când suntem conștienți că realitățile în care trăim și ne desfășurăm activitățile sunt în transformare. Premisa gândirii prospective este schimbarea!

Vrei un atelier de prospectivă în organizația sau rețeaua ta?

Scrie-ne la contact(A rond)reper21.org.

Te invităm să urmărești playlist-urile celor 2 ateliere de prospectivă pe care le-am realizat în perioada 2012-2016:

Atelier de constructie participativa de scenarii desfasurat in septembrie 2012, in contextul Universitatii de vara Societal

Atelier de prospectivă organizat în 2016 în cadrul proiectului Erasmus+ Pratiques innovantes et responsables dans le management des organismes à vocation sociale